Instalando PHP 8 y Composer 2 en Windows
Acum 2 ani
20 februarie 2010
AMSTERDAM
AMSTERDAM
Amsterdam este capitala oficială a Ţărilor de Jos însă instituţiile fundamentale ale statului, Curtea supremă de justiţie, guvernul şi parlamentul îşi au sediul în Haga.
Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Prima atestare documentară a numelui Amsterdam o reprezintă un document emis la 27 octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda şi Zeelanda. Data exactă la care Amsterdam a primit drepturile de oraş este incertă, dar cel mai probabil este că episcopul de Utrecht Guy de Avesnes a fost cel care a conferit aceste drepturi în 1306.
Începând cu secolul al XIV-lea, Amsterdam a înflorit, datorită mai ales comerţului pe care îl practica cu oraşele din Liga Hanseatică. În 1345 s-a produs un miracol euharistic lângă Kalverstraat, Amsterdam devenind un oraş de pelerinaj până la convertirea populaţiei la protestantism.
Secolul al XVII-lea este considerat Era de aur a Amsterdamului. La începutul secolului Amsterdam devine unul dintre cele mai bogate oraşe din lume. Din portul oraşului, plecau vase comerciale spre Marea Baltică, America de Nord, Africa, Indonezia sau Brazilia formându-se astfel bazele reţelei mondiale de comerţ.
Secolele XVII şi XIX au însemnat declinul prosperităţii. Războaiele cu Anglia şi Franţa şi-au pus amprenta pe economia oraşului. În timpul războaielor napoleoniene averea oraşului a atins punctul minim, însă, odată cu formarea Regatului Ţărilor de Jos în 1815, lucrurile încep uşor să se amelioreze.
Sfârşitul secolului al XIX-lea este numit A doua eră de aur a oraşului Amsterdam. Au fost construite muzee noi, o staţie de tren şi Concertgebouw-ul, o sală de concerte considerată în primele 3 ale lumii. În această perioadă, revoluţia industrială ajunge în Amsterdam. Se construieşte Canalul Amsterdam-Rin, pentru a oferi oraşului legătură directă cu Râul Rin, şi canalul care oferea portului o legătură mai scută cu Marea Nordului. Cele două canale au îmbunătăţit considerabil comunicaţiile oraşului cu restul continentului.
Amsterdam a avut mereu o populaţie mixtă. În trecut, în capitala Olandei s-au stabilit mulţi străini: francezi protestanţi, flamanzi şi evrei. Atitudinea tolerantă a locuitorilor oraşului era căutată de mulţi imigranţi. Oraşul se bucurase timpuriu de libertatea cultelor religioase. La creşterea demografică a Amsterdamului au contribuit şi contingente de numeroşi imigranţi frizoni, germani şi scandinavi.
După 1960, în Ţările de Jos au migrat numeroşi muncitori turci şi marocani. Mulţi s-au stabilit în Amsterdam. După proclamarea independenţei coloniei olandeze Surinam, în 1975, în Amsterdam au sosit şi locuitori din acest teritoriu. În anii ’80 a început o revoluţie demografică, Amsterdamul devenind oraş multicultural.
În 2005, populaţia Amsterdamului era autohtonă în proporţie de doar aproximativ 45%. Însă în categoriile de vârstă de până la 18 ani, majoritatea locuitorilor e autohtonă. În mai multe cartiere se practică totuşi segregarea: olandezii înstăriţi se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în zonele periferice Amsterdam Sud si Amsterdam Vest.
ROSTOPASCA
ROSTOPASCA
Rostopasca se intilneste adesea in vechile carti despre plante medicinale sub numele de ,buruiana-de- cele-sfinte" si astfel ne putem imagina aprecierea de care se bucura in popor aceasta planta medicinala considerata astazi adesea drept o buruiana. Aversiunea epocii moderne fata de rostopasca se poate explica prin faptul ca la inceputul industriei medicamentelor au fost condamnate si renegate cu hotarare toate plantele medicinale valoroase.
Rostopasca se dezvolta ramificat, atingind o inaltime intre 30-80 centimetri. Infloreste, incepand din luna mai, pe tot parcursul verii si pana in toamna. Frunzele sale sunt zimtate si se aseamana cu cele de stejar. Din tulpina si rizom izvoraste o seva galben-portocalie si destul de vascoasa.
Rostopasca prefera vecinatatea zidurilor, a gardurilor, a grohotisurilor de panta, precum si livezile sudice. Oricat ar fi vara de secetoasa si marginile de sud ale padurilor de uscate, din planta tot va curge sucul gros, galben-pbrtocaliu, in cantitati suficiente. Dar si in timpul iernii, cind zapada acopera tot, putem gasi rostopasca daca ne-am intiparit in minte locul unde creste.
Planta este depurativa si ajuta la cresterea numarului de globule rosii. Este recomandata, asociata cu urzicile si mladitele de soc. Trebuie sa se bea minimum 2 litri pe zi din acest amestec de ceaiuri, pentru ca el sa poata da rezultate bune.
Rostopasca este un leac de incredere in bolile hepatice grave, daca se foloseste in forma homeopatica. Curatind atit singele cit si ficatul, ea are o influenta dintre cele mai bune si asupra metabolismului.
Aceasta planta medicinala este folosita cu succes in afectiunile biliare, renale si hepatice. Pusa in vin (30 grame de rostopasca impreuna cu radacinile se lasa 1-2 ore in 1/2 litru de vin alb), inlatura foarte rapid icterul.
Se poate folosi extern contra bolilor piele, contra bataturilor, a verucilor si a eczemelor care nu vor sa se vindece.
Cataracta si petele pe cornee pot sa dispara treptat cu ajutorul ei.
Sucul ajuta chiar in cazul singerarii retinei. Se ia o frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare si degetul aratator umezite in prealabil. Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul, tinind ochii bine inchisi, inspre coada ochiului. Desi nu este pusa direct in ochi, actiunea ei se exercita totusi asupra ochilor.
MODURI DE FOLOSIRE
Infuzie: 1 lingurita rasa de plante la 1/4 litru de apa - se opareste doar.
Sue proaspat: Frunzele, tulpinile si florile se spala si se trec in stare umeda prin storcatorul electric (pentru folosirea externa).
Tinctura: A se procura din farmacii, fiind un preparat homeopatic.
Macerat de vin: Se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot si se lasa sa stea 1-2 ore, apoi se filtreaza si se bea in inghitituri mici.
BOLI CARE SE TRATEAZĂ FOLOSIND ACEASTĂ PLANTĂ
| |
| |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
