AMSTERDAM

AMSTERDAM

Amsterdam este capitala oficială a Ţărilor de Jos însă instituţiile fundamentale ale statului, Curtea supremă de justiţie, guvernul şi parlamentul îşi au sediul în Haga.

Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Prima atestare documentară a numelui Amsterdam o reprezintă un document emis la 27 octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda şi Zeelanda. Data exactă la care Amsterdam a primit drepturile de oraş este incertă, dar cel mai probabil este că episcopul de Utrecht Guy de Avesnes a fost cel care a conferit aceste drepturi în 1306.

Începând cu secolul al XIV-lea, Amsterdam a înflorit, datorită mai ales comerţului pe care îl practica cu oraşele din Liga Hanseatică. În 1345 s-a produs un miracol euharistic lângă Kalverstraat, Amsterdam devenind un oraş de pelerinaj până la convertirea populaţiei la protestantism.

Secolul al XVII-lea este considerat Era de aur a Amsterdamului. La începutul secolului Amsterdam devine unul dintre cele mai bogate oraşe din lume. Din portul oraşului, plecau vase comerciale spre Marea Baltică, America de Nord, Africa, Indonezia sau Brazilia formându-se astfel bazele reţelei mondiale de comerţ.

Secolele XVII şi XIX au însemnat declinul prosperităţii. Războaiele cu Anglia şi Franţa şi-au pus amprenta pe economia oraşului. În timpul războaielor napoleoniene averea oraşului a atins punctul minim, însă, odată cu formarea Regatului Ţărilor de Jos în 1815, lucrurile încep uşor să se amelioreze.

Sfârşitul secolului al XIX-lea este numit A doua eră de aur a oraşului Amsterdam. Au fost construite muzee noi, o staţie de tren şi Concertgebouw-ul, o sală de concerte considerată în primele 3 ale lumii. În această perioadă, revoluţia industrială ajunge în Amsterdam. Se construieşte Canalul Amsterdam-Rin, pentru a oferi oraşului legătură directă cu Râul Rin, şi canalul care oferea portului o legătură mai scută cu Marea Nordului. Cele două canale au îmbunătăţit considerabil comunicaţiile oraşului cu restul continentului.

Amsterdam a avut mereu o populaţie mixtă. În trecut, în capitala Olandei s-au stabilit mulţi străini: francezi protestanţi, flamanzi şi evrei. Atitudinea tolerantă a locuitorilor oraşului era căutată de mulţi imigranţi. Oraşul se bucurase timpuriu de libertatea cultelor religioase. La creşterea demografică a Amsterdamului au contribuit şi contingente de numeroşi imigranţi frizoni, germani şi scandinavi.

După 1960, în Ţările de Jos au migrat numeroşi muncitori turci şi marocani. Mulţi s-au stabilit în Amsterdam. După proclamarea independenţei coloniei olandeze Surinam, în 1975, în Amsterdam au sosit şi locuitori din acest teritoriu. În anii ’80 a început o revoluţie demografică, Amsterdamul devenind oraş multicultural.

În 2005, populaţia Amsterdamului era autohtonă în proporţie de doar aproximativ 45%. Însă în categoriile de vârstă de până la 18 ani, majoritatea locuitorilor e autohtonă. În mai multe cartiere se practică totuşi segregarea: olandezii înstăriţi se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în zonele periferice Amsterdam Sud si Amsterdam Vest.